{"id":979,"date":"2023-12-04T06:47:11","date_gmt":"2023-12-04T06:47:11","guid":{"rendered":"http:\/\/localhost\/comraucesti\/?page_id=979"},"modified":"2024-02-22T09:34:34","modified_gmt":"2024-02-22T09:34:34","slug":"despre-comuna","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/arhiva.primariaraucesti.ro\/?page_id=979","title":{"rendered":"Despre Comun\u0103"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Despre comun\u0103<\/h3>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Pe \u015foseaua ce leag\u0103 Tg. Neam\u0163 de ora\u015ful F\u0103lticeni, plec\u00e2nd din Tg.Neam\u0163, la numai 5 km, cobor\u00e2nd \u00een valea Saratei care izvor\u0103\u015fte din versantul estic al dealului Ple\u015fu. \u00cen coasta c\u0103ruia se g\u0103se\u015fte Cabana B\u0103ile Oglinzi, \u00eent\u00e2lne\u015fti grupuri de case a\u015fezate de o parte \u015fi de alta a \u015foselei, care fac parte din comuna R\u0103uce\u015fti.<\/div>\n
Str\u0103juit\u0103 de dealul Herlei, dealul Muntenilor \u015fi dealul Cioroiului, de o parte \u015fi de alta a p\u00e2r\u00e2ului Sarata \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een valea R\u00e2\u015ftei \u015fi a Moldovei se \u00eentinde comuna R\u0103uce\u015fti pe o lungime de 10 km de la nord-vest spre sud-est. Marginea cea mai de nord este \u015fi marginea satului Oglinzi care se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 \u00een liziera p\u0103durilor statului, alungit\u0103 spre est cu dealurile Crucii \u015fi Alivanca, cu o pant\u0103 abrupt\u0103 peste care suie anevoios \u015foseaua spre F\u0103lticeni. Dincolo de aceste dealuri se afl\u0103 comuna Brusturi. Dealul Crucii se continu\u0103 cu dealul Herlea care se las\u0103 \u00een pant\u0103 dulce spre satul R\u0103uce\u015fti, dup\u0103 care se afl\u0103 satul S\u0103ve\u015fti. Spre sud, comuna R\u0103uce\u015fti se \u00eenvecineaz\u0103 cu p\u0103m\u00e2nturile satelor Pl\u0103e\u015fu \u2013 Timi\u015fe\u015fti \u015fi Dumbrava \u2013 Petricani, iar spre vest cu ima\u015furile Tg. Neam\u0163, de care se desparte prin dealurile Munteni, Cioroiul, Neam\u0163ul cu culmea Buburuz pe a c\u0103rei pant\u0103 se \u00een\u015fir\u0103 case din Tg. Neam\u0163.<\/div>\n
\n
\n
Vetrele satelor care apar\u0163in comunei R\u0103uce\u015fti \u2013 Oglinzi, S\u0103ve\u015fti, Ungheni \u2013 sunt a\u015fezate fiecare la o distan\u0163\u0103 de aproximativ 3 km de satul re\u015fedin\u0163\u0103 de comun\u0103, R\u0103uce\u015fti.<\/div>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Documentele vremii scriu c\u0103 prin secolul XV, Ilie Voievod d\u0103ruie\u015fte o mo\u015fie unui locuitor de prin Bucovina cu numele de R\u0103uce, de unde \u015fi-a luat numele a\u015fezarea de mai tarziu. \u00cen anul 1711 satul era deja format \u015fi cunoscut. Acest lucru se poate vedea \u015fi din hrisovul \u00eent\u0103rit de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, prin care \u201emo\u015fia R\u0103uce\u015fti cu cl\u0103ca\u015fii din sat este donat\u0103 m\u0103n\u0103stirii Secu\u201d.<\/div>\n
\n\n\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Pentru actualul sat Oglinzi, se aminte\u015fte c\u0103 tot Ilie \u2013voievod d\u0103ruie\u015fte o mo\u015fie lui Ion Tolici p\u00e2n\u0103 la hotarul lui Oglind\u0103 iar satul s-a numit Oglinde\u015fti p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea.\nComuna R\u0103uce\u015fti<\/b><\/a>\u00a0a d\u0103inuit \u00een timp prin bogatele roade oferite de natur\u0103, dar, mai ales, prin truda celor care au locuit-o de-a lungul vremurilor. Oameni vrednici, buni gospodari au condus soarta acestei str\u0103vechi a\u015fez\u0103ri, fiecare ad\u0103ug\u00e2nd c\u00e2te ceva la acest edificiu numit comunitatea R\u0103uce\u015ftilor.\n\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Scurt istoric<\/h3>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Cercetarea arheologica din nord \u2013 estul jude\u0163ului Neam\u0163 demonstreaza ca \u00een aceasta zona exista urme de locuire, aproape ne\u00eentrerupte, din vremea paleoliticului superior \u015fi p\u00e2na \u00een epoca feudala. Prin pozi\u0163ia geografica \u015fi varietatea condi\u0163iilor naturale, din timpuri stravechi: spa\u0163iile colinare cu vai molcome, paduri bogate \u00een v\u00e2nat \u015fi cu posibilita\u0163i de adapostire \u00een caz de primejdie, solurile roditoare, \u015f.a.m.d. au oferit condi\u0163ii bune pentru via\u0163a \u015fi activitatea umana.De\u015fi studii amanun\u0163ite privind vechimea locuirii nu s-au facut \u00een ultimul timp rezultatele sunt mai mult dec\u00e2t \u00eembucuratoare. Umanizarea peisajului natural s-a facut \u00eenca din paleoliticul superior c\u00e2nd cete de v\u00e2natori se deplasau dupa v\u00e2nat. \u00a0Taberele paleolitice de v\u00e2natori erau situate \u00een punctele mai \u00eenalte \u2013 Sasca \u015fi Ojicani, unde s-au gasit resturi osteolitice de dimensiuni mari iar pe dealul Zaneasca s-au adaugat \u015fi fragmente de razuitoare din silex. Resturile de culturi \u015fi materiale din eneolitic \u015fi neolitic sunt mai numeroase afl\u00e2ndu-se pe botul unor dealuri: Munteni, Cioroiu, Chetri\u015f, Caprariei, \u015f.a.m.d. reprezent\u00e2nd o locuire intensa.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\tO important\u0103 sta\u021biune eneolitic\u0103<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\n\t\t\t\t\t

Una dintre cele mai importante sta\u0163iuni eneolitice \u015fi neolitice din nord-estul jude\u0163ului Neam\u0163 este cea de pe dealul Munteni aflata l\u00e2nga satul Rauce\u015fti, \u00een dreapta p\u00e2r\u00e2ului Sarata. \u00cen cele trei campanii de sapaturi efectuate \u00een ultimii 15 ani au fost descoperite \u015fapte locuin\u0163e precucuteniene \u015fi cucuteniene din fazele A, B \u015fi C; faza A-B fiind reprezentata doar prin c\u00e2teva fragmente sporadice. Inventarul descoperit cuprinde ceramica fragmentata sau \u00eentreaga, unelte de piatra sau os, vetre de foc. Ceramica este lucrata din pasta de calitate \u015fi reprezinta castroane \u015fi cupe bitron \u2013 conice, \u00eendeosebi. Pe l\u00e2nga ceramica au fost recoltate c\u00e2teva statuete antropomorfe foarte interesante. Ultimele depuneri din a\u015fezarea de pe dealul Munteni dateaza din faza finala a epocii bronzului. \u00cen acest sens, este bine sa eviden\u0163iem descoperirea unui celt de bronz care face parte din varianta rasariteana a tipului transilvanean.<\/span><\/p>

Epoca bronzului este reprezentata de cultura Noua, dar pe alocuri se simte \u015fi influen\u0163a culturilor Costi\u015fa \u015fi Monteoru. Astfel la Trofine\u015fti, Sili\u015fte \u2013 Ungheni \u015fi Izvoare (Dealul de Sus) \u2013 Save\u015fti au fost gasite fragmente de ceramica cu pasta grosiera de culoare bruna \u2013 neagra, precum \u015fi unele unelte de bronz. Epoca fierului este reprezentata sporadic doar la Topli\u0163a \u2013 Izvoare. \u00cen perioada corespunzatoare provinciei romane \u2013 Dacia (sec. II-III e.n.) teritoriul Moldovei de astazi n-a fost provincie romana, dar via\u0163a a continuat pe aceste meleaguri sub o puternica influen\u0163a romana prin cultura carpica.<\/span><\/p>

O serie de vase \u015fi fragmente de vase din pasta lucrata la roata descoperite la Topli\u0163a \u2013 Izvoare \u015fi \u00een Dealul Herlea demonstreaza acest lucru<\/span><\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\u201eHotarul lui Ravici\u201d<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\n\t\t\t\t\t

Deocamdata, prima men\u0163iune (atestare) documentara despre existen\u0163a satelor din comuna se considera, pentru actualul sat Rauce\u015fti a fi 12 martie 1437, c\u00e2nd Ilie Voievod daruie\u015fte o mo\u015fie unui locuitor rom\u00e2n din Bucovina cu numele de Rauce, de unde \u015fi-a luat numele a\u015fezarea de mai t\u00e2rziu formata prin venirea altor locuitori (satul s-a numit Rauce p\u00e2na la sf\u00e2r\u015fitul sec. al XIX-lea ) p\u00e2na la \u201ehotarul lui Ravici\u201d, conform DRH, A, Moldova, vol. I, DOC.169. \u00cen anul 1711 satul era deja format \u015fi cunoscut. Acest lucru se poate vedea \u015fi din hrisovul \u00eentarit de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, prin care \u201emo\u015fia Rauce\u015fti cu claca\u015fii din sat este donata manastirii Secu\u201d. Actul se afla la Arhivele Statului de la Ia\u015fi. Mai t\u00e2rziu au mai venit \u015fi al\u0163i locuitori din Transilvania, dupa revolu\u0163ia lui Horea (1784). Atunci s-au refugiat mul\u0163i ardeleni \u00eemp\u00e2nzind teritoriul Moldovei de dincoace de Carpa\u0163i. Parte din ei s-au oprit prin satele de l\u00e2nga mun\u0163i, a\u015fez\u00e2ndu-se acolo, parte au ajuns prin aceste locuri, stabilindu-se fie \u00een satul Rauce\u015fti, deja format fie la Brusturi peste dealul Crucii, fie pe panta de nord a actualului sat Oglinzi. Aici se gasea deja o a\u015fezare de robi pe mo\u015fia vistiernicului Gh. Ro\u015fca, care a cumparat-o \u00een 1646 de la biv logofatul Nistor Bati\u015fte, cum se arata \u00eentr-un document din acea vreme: \u201eam v\u00e2ndut a noastra direapta ocina \u015fi mo\u015fia giumatate de sat Oglinzi, ce este \u00een \u0163inutul Neam\u0163ului , din vatra satului \u015fi din c\u00e2mp\u201d.<\/span><\/p>

De pe dealul Crucii, oamenii priveau spre poienile din paduri unde se zareau lucind, ca ni\u015fte oglinzi \u00een bataia soarelui o mul\u0163ime de ochiuri statatoare, mai mari sau mai mici (azi aproape disparute). Noii veni\u0163i au numit acele locuri \u201eOglinzi\u201d, nume ce a ramas \u015fi satului care, cu timpul, chiar printre acele ochiuri de apa. Deosebit de aceasta, \u00een satul Oglinzi, se afla la biserica construita la acea vreme, un clopot pe care este \u00eenscris numele locului unde a fost turnat: Blaj. Se mai afla \u015fi o evanghelie tiparita tot la Blaj. Aceste obiecte au fost aduse, de buna seama, de emigran\u0163i.<\/span><\/p>

Pentru actualul sat Oglinzi, conform DRH, A, Moldova, vol. I, DOC 169, se aminte\u015fte ca tot Ilie Voievod daruie\u015fte o mo\u015fie lui Ion Tolici p\u00e2na la hotarul lui Oglinda (satul s-a numit Oglinde\u015fti p\u00e2na \u00een secolul al XVIII-lea).<\/span><\/p>

Satul exista \u00eenca \u00eenainte de anul 1500. Unele scrieri vechi arata ca \u00een timpul lui Petru Mu\u015fat (1376 \u2013 1390) exista localitatea Oglinde\u015fti. Partea de sus (susul) condusa de Oglinda \u015fi Radele condus de Oglindescu.<\/span><\/p>

Domnitorul Petru Mu\u015fat trec\u00e2nd \u00een 1378 la un congres cu \u0163arile de Apus care se \u0163inea la Bra\u015fov, a luat ca reprezentant al Moldovei pe acest Oglinda, care probabil facea parte din sfatul de conducere al Ceta\u0163ii Neam\u0163ului. A\u015fa ca \u00een timpul domniilor lui Petru Mu\u015fat, Alexandru cel Bun, \u015etefan cel Mare, satul Oglinzi trebuia sa fi fost un mare centru strategic \u015fi militar, mai ales ca drumul spre Baia \u015fi Suceava era pe aici a\u015fa cum se cunoa\u015fte \u015fi astazi: de la Cetate \u2013 biserica Oglinzi, Dealul Crucii \u2013 Brusturi \u2013 Baia etc. Istoria arata ca domnitorul Petru Rare\u015f dupa una din bataliile sale din Ardeal (1529) a dat cu hrisov domnesc boierului Ioan Ro\u015fca, satul Oglinzi cu tot cu mo\u015fie, drept rasplata pentru vitejia acestuia \u00een aceasta lupta, \u00eensa sub numele de Oglinde\u015fti.<\/span><\/p>

P\u00e2na \u00een anul 1864 mo\u015fia \u015fi satul Oglinzi au fost stap\u00e2nite aproape doua secole \u015fi ceva de catre Manastirea Neam\u0163, fapt dovedit de o parte din conace \u015fi grajduri care au ramas pe teritoriul satului dupa secularizare. Este vorba despre Conacul Manastirii Neam\u0163 de la \u0162\u00eempau, moara de pe p\u00e2r\u00e2ul \u0162\u00eempau, grajdurile manastirii tot de la \u0162\u00eempau, apoi de alte cladiri de pe l\u00e2nga biserica \u2013 din care una a servit drept primarie sau \u201eCasa stare\u0163iei\u201d cu \u201eButucul\u201d (loc de os\u00e2nda pentru locuitorii satului care te miri pentru ce gre\u015feala, erau adu\u015fi \u015fi pu\u015fi \u00een \u201ebutuc\u201d), \u015fi alta de \u015fcoala, p\u00e2na \u00een 1930 c\u00e2nd a fost demolata \u015fi apoi s-a ridicat \u015fcoala noua peste drum.<\/span><\/p>

A\u015fa cum am aratat mai sus, numele satului (Oglinde\u015fti) s-a datorat faptului ca pe teritoriul lui erau mai multe hele\u015fteie (lacuri) ca cele de la Andrei Iacob, Pavel \u0162u\u0163uianu, preot Ionica Racheru, Ioan Ghe. Craiu, Vasile T. Racheru, Costache Andrei etc. care aveau pe\u015fte pentru gospodariile lor \u015fi a caror apa era at\u00e2t de limpede \u00eenc\u00e2t toate din jur se oglindeau \u00een ele, numele schimb\u00e2ndu-se din Oglinde\u015fti \u00een Oglinzii de astazi.<\/span><\/p>

Ca satul Oglinzi a fost a\u015fezat \u00een padure prin poieni, se dovede\u015fte \u015fi astazi prin faptul ca, chiar \u00een mijlocul lui se vad p\u00e2lcuri de padure la: P\u00e2r\u00e2ul lui Pintilie, R\u00e2pa la Pavel Sava, padurea la Constantin Todirica \u015fi Petrea Ungureanu cu stejari seculari, dealul Rotarie, Alivanca \u015fi altele.<\/span><\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\tHelesteul Oglindesti<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\n\t\t\t\t\t

\u00cen 1803, satul Oglinzi avea 89 de familii, iar la 1864 avea 160 de familii , deci \u00een 60 de ani popula\u0163ia a sporit foarte pu\u0163in datorita greuta\u0163ilor mari prin care treceau. Oameni ca Ioan Iftime, Vasile L. Racheru, Gheorghe Pa\u015fcu, Vasile D. Craiu povesteau via\u0163a \u015fi chinurile parin\u0163ilor lor de prin 1800-1830, care erau trata\u0163i pe mo\u015fiile boierilor mai rau dec\u00e2t animalele.<\/span><\/p>\n

Satul aparea prin sec. XVII- XVIII- lea ca o \u00een\u015firuire de bordeie acoperite cu paie. Astfel claca\u015ful Petrea Pantelimon avea o casa cu o camera \u015fi tinda de lemn, u\u015fa de sc\u00e2nduri ne\u00eencheiate, doua ferestre din piele de oaie (h\u00e2rdasau), \u00een loc de soba avea co\u015f de nuiele scos afara \u015fi \u015fandrama, de\u015fi acest \u0163aran avea 4 falci de loc primite \u00een 1864, 4 sau 6 boi \u015fi alte animale pe care iarna le \u0163inea \u00een \u015fopron (o patula de spini \u015fi ceva paie \u2013 vai de via\u0163a acelor animale pe timp de iarna).Nicolaie a Popei avea un bordei cu o camera \u00een care statea cu familia \u015fi cei \u015fase copii. Locuin\u0163e mai mari aveau: Vasile Racheru, Costache Andrei, Gheorghe D. Maxim, Nicolaie Apostoaie. Ace\u015ftia aveau casa cu camera, tinda, camara, acoperite cu drani\u0163a, cu ferestrele \u00een canat etc.<\/span><\/p>\nPrin legea agrara din 1864 au fost \u00eemproprietari\u0163i oamenii dupa puterea economica a fiecaruia din ei: celor cu patru boi li s-au dat patru falci de loc sau 320 de prajini, celor cu doi boi, 2 \u015fi \u00bd falci sau 200 de prajini, iar celor fara vite numai c\u00e2te 12 st\u00e2njeni patra\u0163i, adica locuri de casa. Ace\u015ftia din urma erau cei carora nu le placea sa munceasca, oameni fara capat\u00e2i cum li se spunea atunci, dar ace\u015ftia erau pu\u0163ini. O serie \u00eentreaga de robi \u015fi claca\u015fi primind loc de casa \u015fi loc de cultura \u00een primavara anului 1864-1865 devin proprietari.\n

Domnul Gheorghe Tanase, autorul celor relatate mai sus, poveste\u015fte ca bunica dumnealui \u2013 Catrina Racheri\u0163a \u00eei spusese istoria acestor ani c\u00e2nd calugarii Manastirii Neam\u0163, au fost izgoni\u0163i din sat. Ce nu puteau lua cu ei distrugeau, astfel din cladirile de la \u0162\u00eempau ram\u00e2n\u00e2nd numai ruine, pe care le-a prins \u015fi autorul \u00eensu\u015fi. Amintim dintre claca\u015fii care au devenit proprietari pe doar c\u00e2\u0163iva: Vasile Apostoae, Toader Craiu, Vasile Ungureanu, Vasile G\u00e2nga, Gheorghe \u0162u\u0163uianu, Ilie Dascalu etc. \u2013 lista numar\u00e2nd vreo 130 de familii. \u00centreaga suprafa\u0163a primita prin aceasta \u00eemproprietarire a fost de 740 falci (1040 ha de teren) cuprinz\u00e2nd vatra satului, Dealul Crucii, Sarata \u015fi 38 ha pe Brustura pentru biserica. \u00cen aceasta suprafa\u0163a a fost \u015fi teren de padure, care a fost defri\u015fata, terenul fiind redat pentru agricultura.<\/span><\/p>\n

\u00cen 1864 comuna Tg. Neam\u0163 era o comuna urbana, doar pentru ca avea mul\u0163i locuitori care se ocupau cu agricultura. Din mo\u015fia Oglinzi s-a luat o por\u0163iune de teren cuprinsa \u00eentre Dealul Crucii, drumul de la fa\u0163a Slatinei, p\u00e2r\u00e2ul Zaneasca, padurea Cioroiu, Bariera Ia\u015fului, centrul Pometea, biserica Sfin\u0163ii Voievozi, \u015fi s-a dat la un numar mare de locuitori din Tg. Neam\u0163, c\u00e2te 3,68 ha de teren agricol \u015fi ima\u015ful \u201eBuburuz\u201d. Satului Oglinzi i-a ramas mo\u015fia Dealul Rugina, Herlea, Rotaria, mo\u015fie care dupa moartea lui Mihalache Gheorghiu, cel care o \u0163inea \u00een arenda de la Mihail Kogalniceanu, fiind rude, a \u0163inut-o \u00een arenda Gheorghe Apostoae \u2013 primarul comunei din acele timpuri.<\/span><\/p>\n

\u00cen 1895 \u2013 1897 se face o noua \u00eemproprietarire prin care se fixeaza lotul de 5 ha (loc de casa, cultura \u015fi pa\u015fune). Primesc acum pam\u00e2nt, cei care nu aveau \u015fi unii fii ai claca\u015filor din 1864. Prin aceasta \u00eemproprietarire satului Oglinzi nu i-a mai ramas nici un fel de teren disponibil \u2013 toata suprafa\u0163a fiind \u00eempar\u0163ita \u0163aranilor.<\/p>\n

Dupa terminarea primului razboi mondial (1916 \u2013 1921), conform unei noi legi agrare din 1921 s-au \u00eemproprietarit numai invalizii de razboi pe mo\u015fia Draguseni, iar satului Oglinzi i s-a atribuit islaz din padurile statului prin defri\u015fare dupa cum urmeaza: 100 ha padurea Dragane\u015fti, 50 ha la Balatau, 170 ha la Bondrea, Zaneasca.<\/span><\/p>\nCu toate ca \u0163aranii aveau pam\u00e2nt prin cele trei \u00eemproprietariri, puterea economica era dezastruoasa. Ei nu puteau munci pam\u00e2ntul cu grape \u015fi plugul de lemn, cuno\u015ftin\u0163e agricole aveau pu\u0163ine \u015fi astfel din 1905 \u2013 1916 pam\u00e2ntul l-au folosit ca pa\u015fune. Satenii din Oglinzi munceau vara \u00een jude\u0163ul Ia\u015fi la Podul-Iloaiei, S\u00e2rca, Tg. Frumos \u015fi alte localita\u0163i, unde faceau porumbul de hrana \u015fi bani, muncind pe mo\u015fiile boiere\u015fti.\n

Primul plug de fier a aparut \u00een sat \u00een anul 1906, adus fiind de Gheorghe V. Tiron. Pentru unii s\u0103teni reprezenta o minune, pentru al\u0163ii un lucru \u201enecurat\u201d. Mul\u0163i au \u00eenceput sa-\u015fi cumpere astfel de plug, asociindu-se c\u00e2te doi-trei sateni. Prin 1908-1909 au aparut \u00een Oglinzi caru\u0163e cu osii de fier (la Ilie V. Craiu, Apostoae Gheorghe).<\/span><\/p>\nGr\u00e2ul a aparut \u00een zona prin 1921 \u2013 1922. Tratat cu substan\u0163e chimice, se ob\u0163ineau recolte mari. Trifoiul \u015fi lucerna au fost aduse \u00een sat de Vasile Bobric, \u00eensa datorita faptului ca vitele care scapau \u00een el verde, piereau, nu se mai cultiva dec\u00e2t dupa anul 1920\n<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\tOrganizarea comunei<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\n\t\t\t\t\t

Din punct de vedere organizatoric \u015fi administrativ, \u00een vechime, satul era condus de un staroste \u2013 un fel de primar \u2013 localul era pe locul din centrul satului, l\u00e2nga gradina lui Vasile Ghe. Tanase, astazi locul \u015fcolii. Al\u0163i salaria\u0163i nu erau, dec\u00e2t starostele cu vatajeii, care erau spaima satului prin purtarea lor fa\u0163a de oameni. Aici se gasea \u201ebutucul\u201d pentru pedeapsa celor care nu respectau zilele de claca \u015fi plata birului (horag, tribut, beibe). \u201eButucul\u201dera un lemn greu, scobit pentru a merge un picior de om. Nu se putea scapa \u00een nici un mod dec\u00e2t dupa ispravirea pedepsei, sau c\u00e2nd se \u00eendura stap\u00e2nul sa-i dea drumul.<\/span><\/p>

\u00cen ceea ce prive\u015fte starea civila eviden\u0163a se \u0163inea de preotul satului, cel care \u015ftia sa scrie. Na\u015fterile, decesele,casatoriile se treceau \u00eentr-un registru. Se credea ca nu e obligatoriu acest lucru deoarece mul\u0163i batr\u00e2ni nu aveau acte de na\u015ftere sau de casatorie, chiar din cei nascu\u0163i dupa 1850. \u00cen majoritatea cazurilor noii nascu\u0163i purtau numele de familie a mamelor: Ion a Catincai, Vasile a Ioanei, Maria a Zamfirei etc. Numele de familie s-au format dupa 1859 \u20131864. De divor\u0163uri nu se pomenea fiindca erau cununa\u0163i la biserica, martor fiind tot satul \u015fi preotul.<\/span><\/p>

\u00cen ceea ce prive\u015fte armata, nu o facea dec\u00e2t cine voia. Trebuiau militari pentru anumite servicii \u015fi atunci tinerii erau prin\u015fi cu arcanul \u015fi du\u015fi la oaste. Daca t\u00e2narul prins avea un mic bete\u015fug (boala) nu era luat la oaste. Este cazul lui Gavril Motfai, care prins cu arcanul \u015fi \u00eenchis \u00eentr-o camera la stare\u0163ie, p\u00e2na sa bage de seama paznicii, el \u015fi-a scos din\u0163ii din fa\u0163a cu o piatra \u015fi astfel i-au dat drumul de la oaste. A trait a\u015fa \u015ftirb 80 de ani, r\u00e2z\u00e2nd singur de isprava lui.
De \u015fcoala nici vorba nu era, \u00een sat \u015ftia carte numai popa. Din cei 200 de capi de familie, la 1859 nici unul nu \u015ftia sa scrie \u015fi sa citeasca. Singurul era Ioan Dascalu Andrei \u2013 care o facea pe dascalul la biserica \u2013 aduna lumea din sat \u015fi le citea Alexandria \u015fi alte prooroci biserice\u015fti.<\/span><\/p>

Dupa Unirea din 1859, Cuza a dat mai multe legi (legea \u00eenva\u0163am\u00e2ntului, codul penal, legea privind \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea comunelor, codul civil, \u00eemproprietarirea, desfiin\u0163area iobagiei).<\/span><\/p>

Satul Oglinzi, p\u00e2na \u00een 1857 a format comuna cu satul Rauce\u015fti, c\u00e2nd ambele sate au fost alipite la comuna Timi\u015fe\u015fti. Dupa 1877 ele revin la vechea organizare, la comuna Rauce\u015fti \u00een a carei componen\u0163a intra acum \u015fi satul Aprodu Purice, cu coloni\u015fti din comuna Pastraveni \u2013 Davideni \u015fi \u0162ibucani. Organul de conducere al comunei era Consiliul Comunal ajutat de o comisie permanenta (trei consilieri). Ca func\u0163ionari erau: notarul, secretarul, telefonistul, copi\u015fti \u015fi personal de paza.<\/span><\/p>

Dupa 1916 \u2013 1920, situa\u0163ia \u0163aranilor s-a mai \u00eembunata\u0163it. Au \u00eenceput sa lucreze terenul mai bine. Dupa anul 1900 \u2013 1903, Conform Codului civil, art. 1306, posesorii de pam\u00e2nt \u00eel puteau vinde. Aici au avut de pierdut lene\u015fii \u015fi be\u0163ivii care \u015fi-au v\u00e2ndut pam\u00e2ntul, ram\u00e2n\u00e2nd muritori de foame.<\/span><\/p>

Industrie nu a fost \u00een satul Oglinzi, doar doua mori: una a calugarilor Manastirii Neam\u0163 pe p\u00e2r\u00e2ul de la Pavel \u0162u\u0163uianu \u015fi alta la Rugina. Satenii din Oglinzi aveau la fiecare 5 \u2013 6 familii r\u00e2\u015fni\u0163a la care faceau faina.<\/span><\/p>

\u00cen sat erau trei pravalii: una la \u015foseaua Tg. Neam\u0163 \u2013 Falticeni, una l\u00e2nga biserica Oglinzi \u015fi alta \u00een padure la \u201eCoverca\u201d \u2013 islazul Lingurari de astazi (acesta era mai mult pentru haiduci). Unii sateni c\u00e2\u015ftigau lucr\u00e2nd \u00een padure \u015fi la o fabrica de cherestea \u00een localitatea Tazlau. Dupa 1859 ministrul Mihail Kogalniceanu a adus \u00een Oglinzi vreo 7 \u2013 8 familii dintre care: Alexandru Daila, Gheorghe Lupu, Tolontan \u015fi al\u0163ii care s-au stabilit \u00een poiana de pe Brustura, careia astazi i se spune \u201ePoiana lui Daila\u201d, iar dupa 1864 au primit cate 12 st\u00e2njeni de pam\u00e2nt pe locul Biserica Oglinzi \u2013 Carpini\u015f unde s-au stabilit definitiv, astazi fiind vreo 120 de familii. Se ocupau cu facutul lingurilor, fuselor, cove\u0163ilor, de unde \u015fi numele de \u201eLingurari\u201d. Erau oameni pa\u015fnici. \u00cen 1895 c\u00e2\u0163iva dintre ei ca Dumitru Negru, Nicolae Ur\u00e2tu, Costache Arhir, Vasile Ilie, Petrea Anton au fost \u00eemproprietari\u0163i cu 5 ha teren la Rugina, unde s-au stabilit cu casele lor.<\/span><\/p>

\u00cen sec. al XVIII- lea a venit \u00een sat o familie Apostoae zis Hapau care s-a stabilit \u00een capatul satului, l\u00e2nga \u015foseaua Tg. Neam\u0163 \u2013 Falticeni. Prin 1750-1800 de prin par\u0163ile Munteniei a venit \u015fi familia Istrate Vasile Moro\u015fanu zis Bota (cioban).<\/span><\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t

\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Popula\u021bie<\/h3>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Jude\u0163ul\u00a0Neam\u0163<\/a>\u00a0se \u00eencadreaz\u0103 \u00een zonele cu natalitate ridicat\u0103, situ\u00e2ndu-se din acest punct de vedere pe locul al IV\u2013lea \u00eentre jude\u0163ele \u0163\u0103ri. Dup\u0103 recens\u0103m\u00e2ntul din ianuarie 1992 jude\u0163ul Neam\u0163 avea 577.619 locuitori (al XIV-lea jude\u0163 ca num\u0103r de locuitori), cu un spor natural de 14 0\/00, dep\u0103\u015find substan\u0163ial media pe \u0163ar\u0103 de 11,2 0\/00. Din centralizarea datelor mai men\u0163ion\u0103m c\u0103 \u00een jude\u0163ul Neam\u0163, erau la data recens\u0103m\u00e2ntului, 284.301 b\u0103rba\u0163i \u015fi 293.318 femei; densitatea este de 98,1 locuitori\/km2; popula\u0163ia urban\u0103 reprezent\u00e2nd 44 %, cea rural\u0103, respectiv 56%. Dinamica cre\u015fteri popula\u0163iei se datoreaz\u0103, \u00een principal, sporului natural \u015fi \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 sporului migrator. Ritmul de cre\u015ftere a fost neuniform, fapt datorat pierderilor de vie\u0163i omene\u015fti din timpul celor dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u015fi mortalit\u0103\u0163ii mari, datorit\u0103 condi\u0163iilor grele de via\u0163\u0103 din trecut.<\/p>

Dup\u0103 datele recens\u0103m\u00e2ntului din 1912, pe actualul teritoriu al comunei R\u0103uce\u015fti existau un num\u0103r de 4.132 locuitori. Din cauza grelelor pierderi din primul r\u0103zboi mondial cu cortegiul sau de epidemii \u015fi a faptului c\u0103 acest teritoriu nu a constituit un loc de atrac\u0163ie pentru locuitori din alte zone, \u00een 1930, deci cu 18 ani mai t\u00e2rziu, se \u00eenregistreaz\u0103 doar 4.978 locuitori. \u00cen anul 1956 au fost \u00eenregistra\u0163i 6.295 locuitori, \u00een anul 1966 au fost \u00eenregistra\u0163i 6.626, la \u00eenceputul luni ianuarie 1978 erau 7.198 locuitori. Deci, \u00een anul 1995 popula\u0163ia era mai numeroase cu 1.008 locuitori fa\u0163\u0103 de anul 1966, cu o cre\u015ftere medie anual\u0103 de 3,29 0\/00 de locuitori.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Denumirea satelor componente: R\u0103uce\u015fti, Oglinzi, S\u0103ve\u015fti, Ungheni.<\/h4>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

\u00cen privin\u0163a na\u0163ionalit\u0103\u0163ii locuitorilor comunei, \u00eentreaga popula\u0163ie este de na\u0163ionalitate rom\u00e2na, cu toate ca in satul Oglinzi \u015fi R\u0103uce\u015fti \u00eent\u00e2lnim si rromi ace\u015ftia s-au declarat de na\u0163ionalitate rom\u00e2n\u0103, mul\u0163i dintre ei s-au romanizat sau au format familii mixte de-a lungul tipului (ace\u015ftia au fost \u00eempropriet\u0103ri\u0163i la sf\u00e2r\u015fitul sec. al XIX \u2013lea pe domeniile lui Mihail Kogalniceanu), ce au degenerat genetic in cei peste 100 de ani de convie\u0163uire. Dup\u0103 religie \u00eentreaga popula\u0163ie a comunei este declarat\u0103 cre\u015ftin\u0103, \u00een comuna \u00eent\u00e2lnind numai doua confesiuni: ortodox\u0103 si ortodox\u0103 de stil vechi. Ambele confesiuni se situeaz\u0103, ca procent, peste media pe \u0163ara, elocvente fiind urm\u0103toarele aspecte.<\/span><\/p>

Astfel, dac\u0103 la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri popula\u0163ia ortodox\u0103 de stil vechi este alc\u0103tuit\u0103 din 21.160 de persoane, ceea ce reprezint\u0103 0.1 % din totalul popula\u0163iei, in comuna R\u0103uce\u015fti acestea se cifreaz\u0103 la 847 persoane, adic\u0103 10.2% din totalul popula\u0163iei comunei. Explica\u0163ia acestui fenomen o constituie prezen\u0163a \u00een apropiere, circa 25 km, a centrului spiritual al acestei confesiuni situat la Sl\u0103tioara, \u00een jude\u0163ul Suceava \u015fi mai ales faptul c\u0103 dup\u0103 1990 s-au construit \u00een comun\u0103 3 biserici ortodoxe de stil vechi.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Filmul documentar \u201dDumnezeul lui Ion Creanga\u0306\u201d \u201d\u2013 i\u0302n regia lui Grid Modorcea, a fost realizat cu actori din comuna Ra\u0306uces\u0326ti, ala\u0306turi de marele maestru Ernest Maftei, i\u0302n anul 1996. Filmul a avut ca tema\u0306 viata si opera lui Ion Creanga din perspectiva religioasa.<\/h4>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

I\u0302n rolul lui Nica\u0306 a lui S\u0326tefan a Petrei a fost Octavian Cozma, Smaranda Creanga\u0306 a fost interpretata\u0306 de Gabriela Vri\u0302nceanu (Manolache), bunicul David Creanga\u0306 a fost interpretat de Vasile Cucos\u0326, popa Duhu de preotul Mihai Vra\u0302nceanu.<\/p>

Actorul Ernest Maftei a avut rolul povestitorului. Cele mai multe secvent\u0326e au fost filmate i\u0302n satul Oglinzi s\u0326i Ra\u0306uces\u0326ti.(pus clipul de pe youtube)<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Realizarea VIDEO \u2013 MONOGRAFIEI Comunei Raucesti, i\u0302n cadrul proiectului \u201cAchizit\u0326ia de dota\u0306ri s\u0326i echipamente corporale s\u0326i necorporale pentru Ca\u0306minul Cultural din satul Ra\u0306uces\u0326ti, comuna Ra\u0306uces\u0326ti, judet\u0326ul Neamt\u0326\u201d \u2013 film cu durata de 90 de minute despre comunitate s\u0326i obiceiurile zonei, realizat prin PNDR, mas. 7.6.<\/h4>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Aceste evenimente au fost i\u0302n atent\u0326ia mass-media, s-au scris numeroase articole i\u0302n presa locala\u0306, regionala\u0306, nat\u0326ionala\u0306, precum aparit\u0326ii la televiziunile locale. Ex: Ceahla\u0306ul, Mesagerul, Ziar Ta\u0302rgu Neamt\u0326, Monitorul de Neamt\u0326, Cronica de Fa\u0306lticeni, TeleM, Neamt\u0326 TV, EST TV.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Despre comun\u0103 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Pe \u015foseaua ce leag\u0103 Tg. Neam\u0163 de ora\u015ful F\u0103lticeni, plec\u00e2nd din Tg.Neam\u0163, la numai 5 km, cobor\u00e2nd \u00een valea Saratei care izvor\u0103\u015fte din versantul estic al dealului Ple\u015fu. \u00cen coasta c\u0103ruia se g\u0103se\u015fte Cabana B\u0103ile Oglinzi, \u00eent\u00e2lne\u015fti grupuri de case a\u015fezate de o parte \u015fi de alta a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"no-sidebar","site-content-layout":"page-builder","ast-site-content-layout":"full-width-container","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"disabled","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"class_list":["post-979","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arhiva.primariaraucesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/979","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/arhiva.primariaraucesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/arhiva.primariaraucesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arhiva.primariaraucesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arhiva.primariaraucesti.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=979"}],"version-history":[{"count":28,"href":"https:\/\/arhiva.primariaraucesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/979\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1695,"href":"https:\/\/arhiva.primariaraucesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/979\/revisions\/1695"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arhiva.primariaraucesti.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=979"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}